Sfârșitul de săptămână ce tocmai s-a încheiat a fost unul plin pentru mine, în principal pentru că au venit cei de la DoR la Iași. Și eu m-am entuziasmat și m-am bucurat. Am și profitat de ocazie, așa cum îmi place mie să fac de cele mai multe ori. Sâmbătă am avut norocul, împreună cu alți câțiva oameni, să-i ascult pe reporterii Oana Sandu și Vlad Odobescu povestind despre cum au ajuns ei la DoR, ce fac acolo și cum își documentează și scriu articolele. A fost un eveniment special dedicat studenților, dar nu numai. Pentru mine a fost un alt prilej de reflecție și bucurie să văd oameni cărora le place ceea ce fac și le pasă de locul în care sunt și se și vede! Dar despre altceva vreau să povestesc astăzi. Știu că nu sună tocmai înălțător, dar pe vremea tinereții mele nu aveam norocul unor astfel de evenimente, ceea ce era foarte frustrant. Poate tocmai de aceea îmi place atât de mult astăzi să fiu în mijlocul unor comunități pe care eu le consider valoroase. Nu aveam
Cu și despre mine. Păreri, credințe, certitudini...